Elia Kazan: 3 filme geniale

     Pentru ca de cateva zile stau cu nasul lipit de Steinbeck, mi-am amintit de filmul East of Eden si de alte cateva filme din anii '50 pe care le-am vazut in urma cu aproximativ un an. Trei dintre ele mi-au ramas in mod deosebit in minte, avand acelasi regizor: Elia Kazan. In ciuda scandalului  care i-a umbrit cariera dupa ce a fost pus sa identifice sub juramant colegi de breasla comunisti, a fost un vizionar, un regizor si un scenarist extraordinar, iar filmele lui vor ramane pentru posteritate un model de asa da!

    A Streetcar Named Desire (1951) este o adaptare dupa piesa de teatru cu acelasi nume a lui Tennessee Williams, avand-o in rol principal pe Vivien Leigh, cunoscuta deja la acel moment pentru rolul din Gone with the Wind din 1948. Ea interpreteaza rolul lui Blanche DuBois, o femeie dintr-o familie de aristocrati care in circumstante misterioase se muta la sora ei, Stella Kowalski, interpretata de Kim Hunter. Stella locuieste intr-un apartament mic dintr-un cartier saracacios din New Orleans, impreuna cu sotul ei Stanley, un barbat care pare o bruta. Rolul lui Stanley i-a revenit unui Marlon Brando tanar si fermecator in plina ascendenta profesionala. Relatia tensionata dintre Blanche si cumnatul ei reprezinta subiectul principal, Stella fiind prinsa in mijlocul certurilor dintre cei doi. Instabilitatea psihica si misterul care invaluie vizita prelungita a lui Blanche devin tot mai evidente si mai batatoare la ochi asa ca Stanley incepe sa cerceteze.
    Este un film cu 4 premii Oscar, extraordinar de bine scris si jucat. Elia Kazan a dat tot ce a avut mai bun pentru acest film si a reusit sa il faca unul epic. Nu cred ca cineva care a vazut acest film il va uita pe Marlon Brando, cu tricoul sfasiat, plangant si strigand din toata inima: Stella! Hey, Stella!

    On the Waterfront (1954), o alta capodopera cinematografica a lui Elia Kazan, insa umbrita de scandalul izbucnit in 1952. Multi spun ca replicile lui Terry Malloy sunt cuvintele lui Elia catre cei care l-au acuzat ca si-a tradat colegii:

Terry: Hey, you wanna hear my philosophy of life? Do it to him before he does it to you.

   Terry Malloy interpretat tot de Marlon Brando, de data aceasta mai matur si intr-un rol mai dramatic, este un tanar, fost boxer, care lucreaza la docuri. Fratele lui Terry, Charley, este mana dreapta a lui Friendly (Lee J. Cobb), cel mai temut mafiot din oras, iar Terry este folosit adesea pentru a baga teama in muncitori. Asa se intampla si cu Joey, un angajat care voia sa depuna marturie impotriva lui Friendly. Insa Joey este gasit mort iar sora lui, Edie (Eva Marie Saint) incearca sa afle adevarul despre ce s-a intamplat. Terry se indragosteste de Edie dar nu ii spune despre ultima lui intalnire cu Joey de teama sa nu creada ca el este vinovatul. Cu timpul Terry isi da seama ca Friendly planuieste sa il scoata tap ispasitor asa ca porneste un razboi impotriva lui.
    Personajele sunt complexe si foarte bine conturate, scenariul este unul intrigant care te tine cu sufletul la gura, iar decorul este unul pe cat de sumbru si intunecat pe atat de realist. Filmul merita vazut fiind un model clar al influentei pe care mafia o avea in anii '50.

    East of Eden (1955), primul film in care James Dean a jucat un rol major si datorita caruia a devenit celebru. Elia Kazan l-a luat in considereare initial tot pe Marlon Brando pentru rolul lui Cal, dar tragismul natural al lui Dean l-a facut sa se razgandeasca. Scenariul este inspirat din ultima parte a cartii La est de Eden a lui John Steinbeck, actiunea desfasurandu-se intre 1916 si 1918. Cal si Aron interpretat de Richard Davalos sunt cei doi fii ai lui Adam Trask (Raymon Massey), care locuiesc in Valea Salinas fiecare incercand sa isi faca tatal sa il iubeasca. Este bine cunoscut faptul ca povestea celor doi frati este o adaptare a povestii lui Cain si a lui Abel, iar Elia Kazan incearca pe cat posibil sa scoata in evidenta cursa pentru castigarea iubirii tatalui iar mai a tarziu, a iubirii Abrei (Julie Harris), logodnica lui Aron de care Cal se indragosteste.
    Am iubit filmul acesta din prima clipa, da, datorita lui James Dean care a avut un stil aparte de a-si interpreta putinele roluri. Elia Kazan a vazut zbuciumul din sufletul lui James iar mai apoi a descoperit si asemanarea dintre el si personajul Cal. Filmul a avut parte de 5 nominalizari la Oscar, dintre care una s-a concretizat cu un premiu, iar James Dean a primit un Glob de Aur postmortem pentru cel mai bun actor. Recomand cu draga inima acest film, vazut separat de ideea cartii.

     Elia Kazan a strans pe parcursul vietii numeroase premii si nominalizari dar cel mai important a fost probabil Oscarul pentru intreaga cariera din cinematografie din 1992. Desi trecuse destul de mult timp de la scandalul din 1952, multi nu au uitat si au refuzat il aplaude. Dar indiferent de ce a facut si care au fost consecintele faptelor sale nu i se poate contesta geniul cinematografic si contributia semnificativa in aceasta industrie.

Prietenul meu Leonard de James Frey

    Prietenul meu Leonard este o carte care s-a bucurat numai de critici negative. Mare parte din publicitatea de care a avut parte a fost una de defaimare si de desfiintare a povestii dar si a autorului care a sustinut ca tot ceea ce a scris i s-a intamplat, dovedindu-se ulterior ca bucati mari din carte sunt fictiune. Intr-adevar nu este o carte pretentioasa, stilul fiind destul de simplu, cu propozitii scurte si fara cuvinte pompoase, dar adevarul este ca pe mine m-a captivat.

    James Fray pune pe hartie o parte a vietii lui incalcita cu ceva fictiune pentru a face povestea mai interesanta. Primul volum, O mie de farame, vorbeste despre perioada petrecuta la dezintoxicare, carte pe care inca nu am citit-o. In Prietenul meu Leonard ne povesteste cum a fost viata lui dupa ce a iesit de la dezintoxicare, el, un tanar care spera sa isi refaca viata alaturi de iubita lui Lily, pe care a cunoscut-o la centrul de dezintoxicare, dar planul se duce pe apa Sambetei cand iubita se sinucide. Tentat sa se intoarca la droguri si alcool, este salvat de un prieten, Leonard, intalnit, desigur, tot la dezintoxicare. Leonard este un mafiot indragostit de arta si frumos, hotarata sa nu il lase pe James sa se intoarca pe calea dependentei. Ii ofera o slujba nu foarte cinstita si ii face cunostinta cu diverse persoane din "lumea buna", considerandu-l ca un fiu.

    E greu de spus ce anume te atrage la aceasta carte. Poate auto-victimizarea excesiva a personajului principal, care in anumite momente devine chiar enervant dar care in acelasi timp te face curios daca va reusi vreodata sa se puna pe picioare sau va ceda tentatiei de a deschide sticla. Sau poate ritmul sacadat, usor haotic care te face sa speri ca pana la final vei reusi sa intelegi ce este in mintea personajului.

    James Frey este un autor cunoscut si pentru seria I am number four, faimoasa pentru scandalul produs in jurul ei. Nu putem spune despre acest autor ca este neaparat sincer, sau original, dar cartile lui merita o sansa.

To see a World - Poezia zilei

    Astazi, o prietena m-a provocat sa comentez la o postare de-a ei poezia mea preferata, ca o celebrare a Zilei Internationale a Poeziei. Nu am fost o mare citioare de poezii in scoala, dar in timpul facultatii cativa poeti britanici au lasat amprente micute in versuri in mintea mea. Prima poezie care imi vine in minte atunci cand sunt pusa sa ma gandesc la una care imi place este "To see a World" a lui William Blake, mai exact primele patru versuri:

TO see a World in a grain of sand,

And a Heaven in a wild flower,

Hold Infinity in the palm of your hand,

And Eternity in an hour.

    Imi amintesc ca am scris si am repetat aceste versuri de nenumarate ori incercand sa le inteleg pe deplin si sa ma obisnuiesc cu sentimentul de mister pe care mi-l trezea. Mi-au ramas in minte ca un fel de slogan al micimii mele in acest Univers, dar si ca al frumusetii care poate fi gasita in cele mai intunecate colturi ale lumii.

    Nu am sa insist pe semnificatia acestor versuri pentru ca ele inseamna pentru fiecare dintre voi altceva, iar pentru poet cu siguranta nimic din ceea ce este pentru noi, dar am sa va rog sa comentati cu cateva versuri care va plac.

Animatiile anului 2016

    Anul 2016 a fost un an bun in materie de filme animate de care s-au putut bucura atat copiii cat si adultii. Este adevarat ca nu am reusit sa le vad pe toate pe care as fi vrut, Angry Birds Movie, Ice Age Collision si Ballerina fiind inca in asteptare, dar lista celor vazute este destul de lunga.

    Finding Dory a fost probabil cel mai asteptat film animat din ultimii zece ani. Cum sa nu te faca sa iti amintesti de copilarie cand Finding Nemo a aparut pe vremea cand inca aveai 12 ani?! Scenariul este evident: Dory, prietena cu pierderi de memorie, haioasa si plina de viata, se pierde de Nemo si tatal lui. Dar motivul pentru care ea se indeparteaza de ei este unul si mai emotionant. Amintiri ale copilariei incep sa revina asa ca pleaca in cautarea parintilor ei. Isi face prieteni noi, regaseste prieteni vechi si are parte de o aventura extraordinara. Cum era de asteptat, Nemo si tatal lui pleaca pe urmele ei, convinsi ca prietena lor are nevoie de ajutor. Este o poveste extrem de frumos spusa, emotionanata, potrivita atat pentru copiii vostri cat si pentru copiii din voi.

   Zootopia. Amuzant, educativ, captivant. Filmul asta are toate calitatile. L-am asteptat cu nerabdare deoarece inca de la primul trailer promitea multe. Povestea unui iepuras de la tara care viseaza sa devina politist de oras. Si reuseste in ciuda tuturor obstacolelor si prejecatilor. Pe langa partea motivationala, mai avem si substraturi legate de rasism, o tema abordata destul de intens anul acesta in cinematografie, droguri si efectele negative ale acestora, familie dar si intimidarea la scoala si rautatea copiilor. Este un film din care societatea de azi are multe de invatat. Duceti-va copiii si sigur isi vor dori sa fie persoane mai bune.

   The Secret Life of Pets este cea mai amuzanta animatie a acestui an. Da! Alte animale care vorbesc. Dar nu ai cum sa nu le adori, mai ales pe Snowball (photo up) a carui voce a fost nimeni altul decat cel mai comic om al generatiei sale: Kevin Hart. Probabil voi, cei care aveti animale de companie v-ati intrebat mereu ce fac prietenii vostri cat sunteti plecati. Acest film va ofera raspunsul...si este posibil sa nu va placa.

   Moana. Numarul printeselor Disney este in crestere. Si cel mai frumos, numarul printeselor care nu au nevoie de printi este din ce in ce mai mare. Moana este fiica unui sef de trib din insulele filipineze, mostenitoare a unui destin maret. Rolul ei este sa il gasesca pe semizeul Maui si sa il convinga sa repare stricaciunile provocate cu ani in urma. Dar cand acesta se dovedeste a fi un papa-lapte, Moana decide ca este de datoria ei sa isi salveze poporul chiar si fara ajutorul lui Maui. Da, este un muzical. Se canta si se danseaza, ca in toate filmele Disney cu printese, dar merita vazut. Fetitele voastre vor invata ca nu au nevoie de un barbat care sa le salveze si ca si ele pot fi eroine.

   Storks nu a fost ce mi-am imaginat ca va fi. Ma asteptam la ceva mult mai amuzant si emotionant avand in vedere stilul animatiei, si m-a dezamagit. Berzele, care inainte se ocupau cu distribuirea bebelusilor catre familiile lor, au schimbat profilul iar acum sunt cea mai cunoscuta firma de curierat. Insa cand un copil este "fabricat" din greseala, Tulip si Junior trebuie sa il duca familiei lui. Un film dragut, pentru familie.

   Trolls a fost un fel de revelatie a anului. Un film "cantacios", dar cantat de Anna Kendrick si Justin Timberlake, cu reinterpretari ale unor melodii celebre, o serie de personaje amuzante, colorate dar totusi destul de uratele (sunt troli pana la urma), cu sclipici si aventura, povesti de familie si povesti de dragoste inocente, toate ingredinetele unui film care va ramane pe retina copilului tau.. si nu numai. Poppy si Branch sunt doi troli care pleaca in aventura vietii lor, incercand sa isi salveze prietenii care au ajuns pe tava bergenilor, cei mai mari inamici ai lor. O sa fredonezi cateva zile melodiile din acest film si cu siguranta vei incerca sa iti convingi copilul ca si el poate crea un trol pe hartie.

   Sing este povestea lui Buster Moon, un urs koala proprietar al unui teatru falimentar. Ideea lui de a salva locul pe care tatal lui i l-a lasat este sa organizeze un concurs de cantat. Exact, inca unul cu animale..si cu cantece. Pe modelul tuturor emisiunilor de talente, Sing este o poveste frumoasa despre animale simple dar talentate care au nevoie de un mic imbold pentru a arata ce pot. Cel mai mult mi-a placut de Johnny, fiul unei gorile care are o banda de spargatori de banci, dar si de Rosita, mama a cateva zeci de purcelusi. Chiar merita vazut.

   Astept recomandarile voastre daca am ratat ceva. Vizionare placuta!

In cautarea lui Nouf

    Am citit aceasta carte in weekend si mi-a luat cateva zile sa imi fac curaj sa vorbesc despre ea. Nu pentru ca ar aborda un subiect socant sau povestea ar fi greu de descris, ci pur si simplu pentru ca sentimentele mele vis-a-vis de ea sunt contradictorii. Se afla pe wish list in categoria cartilor despre femei puternice si povesti impresionante din tarile musulmane. Dar dupa lecturare mi-am dat seama ca nu se mai potriveste acelei "gasti".

       In cautarea lui Nouf  ne pune direct in fata subiectului: o tanara de 16 ani, Nouf, dintr-o familie foarte bogata din Arabia Saudita este gasita moarta in desert dupa ce fuge de acasa cu doar cateva zile inainte de nunta. Deja mi se parea ca partea importanta si interesanta a cartii a fost epuizata. Dar dupa cateva capitole mi-am dat seama ca aceasta nu este povestea aceea despre depasirea conditiei femeii si trecerea peste traditii, ci este mai degraba un roman politist. Dupa ce esueaza in a o gasi pe tanara, Nayir, un ghid prin desert apropiat de familia fetei, incearca sa descopere de ce ar fi vrut cineva cu o viata atat de fericita si stabila financiar precum Nouf sa fuga de acasa. Investigatia i-o aduce in cale pe domnisoara Katy Hijazi, logodnica prietenului lui Othman, unul dintre fratii lui Nouf.
     Daca la inceput actiunea poate pare lenta si chiar plictisitoare, va recomand sa continuati sa cititi. Cand lucrurile incep sa se lege, sa se defineasca relatia dintre personaje, atunci totul devine mai interesant si mai misterios. Descoperim ca Nouf nu era fericita, ca planuia sa fuga in America si chiar ca era indragostita, dar nu de cel cu care fugea. Aflam ca desi Nayir duce o viata de celibatar aparent fericita, liber sa fie pe mare sau in desert oricand isi doreste, defapt vrea o familie si viseaza inca la o femeie pe care a curtat-o cu ani in urma. Iar Katy, desi sigura pe ea, independenta si dornica sa devina o femeie importanta in lumea criminalistilor intr-o tara in care femeile nici macar nu exista in afara casei, are dubii si temeri, se indoieste adesea de sentimentele lui Othman si chiar de propria decizie de a-si alege singura sotul.
 

"Familia ingroapa o femeie cu spatele la Mecca numai atunci cand ea poarta in pantece un copil, un copil a carui fata, in moarte trebuie sa fie indreptata catre Sfanta Moschee."

    In cautarea lui Nouf  este o carte in care descoperim incetul cu incetul cultura si credintele sauditilor intr-un mod diferit, mai indulgent si mai usor de inteles si poate, chiar de acceptat. Autoarea, Zoe Ferraris, care a trait o perioada in Arabia Saudita, incearca sa prezinte cititorului o perspectiva neutra a vietii in aceea tara si a modului de a percepe religia si traditiile. Am apreciat acest lucru in mod deosebit, mai ales ca aceste aspecte nu au umbrit principala tema a romanului: misterul. Asadar aceasta carte nu este doar o investigatie depre moartea unei femei musulmane, ci este o descoperire a vietii unei tinere, o plimbare prin viata unui barbat hotarat sa descopere adevarul si revelatia vietii unei femei dornica sa fie vazuta dincolo de burqa.