marți, 22 august 2017

Vălul pictat de W. Somerset Maugham

     Da, văzusem filmul acum câţiva ani. Şi deşi poveştile sunt la fel, sentimentele pe care cartea le transmite sunt total diferite de cele transmise de film. Azi am ales să vorbesc numai despre carte.


     Am luat-o cu mine într-un mini concediu şi am citit-o la iarbă verde sub un măr, aşteptându-mă la o poveste lacrimogenă de dragoste. Da, este tristă, şi da, este de dragoste, dar nu aşa cum te-ai aştepta. Kitty este o tânără extraordinar de frumoasă, crescută să cucerească cu frumuseţea ei un bărbat cu titlu şi avere. Dar când sora ei mai mică şi mai urâtă începe să îşi pregătească nunta, Kitty îl acceptă pe primul venit de teamă să nu rămână singură. Primul venit este Walter Fane, un bacteriolog detaşat în China, nu foarte priceput în a-şi exprima sentimentele, dar îndrăgostit orbeşte de Kitty. Imediat ce ajung în China, tânăra soţie începe să se vadă cu un alt bărbat, căsătorit, mult mai amuzant şi mai arătos decât soţul ei. Însă în momentul în care Walter descoperă idila dintre cei doi hotărăşte să o pedepsească pe soţia lui şi îi cere să aleagă între a merge cu el într-un oraş din mijlocul ţării unde holera făcea nenumărate victime, şi a-l convinge pe Charlie, amantul, să divorţeze de soţia lui şi să se căsătorească cu ea. Cea de-a doua opţiune nu face decât să îi demonstreze lui Kitty că Walter ştia ce fel de om era Charlie şi că acesta nu o iubea cu adevărat.
     Primele săptămâni petrecute în mijlocul junglei, printre ruine şi împiedicându-se de cadavre pe toate drumurile o fac pe Kitty să ajungă la disperare şi să fie convinsă că soţul ei îşi doreşte să o vadă moartă. Însă lucrurile se schimbă când le cunoşte pe măicuţele de la o mănăstire aflată chiar în mijlocul oraşului afectat.

            Kitty Fane: Oare ce anume din inima omului te face să dispreţuieşti pe cineva pentru că te iubeşte?

     Kitty este într-o continuă schimbare pe parcursul romanului însă nici măcar la final, când reuşeşte să îşi dea seama unde a greşit în tot acest timp şi ce soţie îngrozitoare a fost, nu am putut să spun că încep măcar să o plac. Este fix genul de personaj pe care orice cititor l-ar uri. Şi nu pentru că îşi înşeală soţul sau pentru că nu îl iubeşte. Nu o poţi condamna pentru acest lucru. Materialistă, simplă, ignorantă, nu foarte deşteaptă, înconjurată de tot acel exotism, de o lume cu totul nouă, de oameni de la care ar putea învăţa atât de multe, iar ea nu face decât să fie plictisită. În schimb, Walter este un personaj extrem de complex, aş putea spune chiar prea puţin explorat. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe despre el, despre ceea ce simte şi cum gândeşte.

     Este o carte fascinantă. Te enervează, chiar te scoate din sărite, dar nu o arunci. Continui să citeşti. Şi nu te dezamăgeşte.
     Lectură plăcută!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu